123,telefonul mobil si baba

[Pentru ca Bucurestiul nu inceteaza sa te uimeasca]
Azi pe la ora 13 ma aflam si eu inghesuita in autobuz(123 in cazul meu),ca tot omul care trebuie sa ajunga din punctul A in punctul B,unde A,B apartin multimii "Bucuresti".
Asadar, in timp ce ma straduiam din greu sa-mi tin echilibrul,agatandu-ma cu disperare de bara,aud o sonerie de telefon.O sonerie banala. Ascult 5 secunde,imi dau seama ca nu e mobilul meu cel care suna si incep sa ma gandesc aiurea la altceva.Si acum urmeaza partea comica.Telefonul suna insisten si suna si suna.La un moment dat observ ca o tanti din fata mea (la vreo 60 de ani,cu batic pe cap si imbracata intr-un costum de material sintetic) iese din starea de letargie in care se afla pana atunci,baga mana sub camasa si scoate un mobil,acel mobil care nu se mai oprea din cantat.
Nu stiam daca sa rad sau sa raman stupefiata.Femeia isi tinea mobilul in sutien.Ok,recunosc,mai greu sa ti-l fure cineva in cazul asta,mai ales daca esti o batrana ridata de 60 de ani.Dar sincer cred ca o geanta cu fermoar ar fi fost o alegere mult mai putin ciudata
Si daca ,vazand ca nu raspunde,as fi vrut sa o atentionez,ce as fi putut sai spun..."Doamna,ma scuzati,dar va canta sanul stang?"